Învăţarea transformaţională în pregătirea AT şi în educaţie în România

Cristina Petrescu (PTSTA-P, CTA-P, Psiholog)

Conferinţă: Duminică, 30 octombrie, 09.00 – 10.45

Educaţia are o evoluţie socială şi societală continuă. Trăim într-o lume a globalizării şi a interacţiunii multiculturale, a schimbărilor rapide, informaţiei vaste şi a erei internetului. Profesorii trebuie să trăiască într-o tensiune continuă între a face ceea ce ştiu mai bine şi teama privind rezultatele (Napper & Newton, 2007; Newton, 2012). Cred că această afirmaţie este foarte potrivită pentru profesorii şi formatorii din România. Profesorii, formatorii şi cei implicaţi în procesul de formare se confruntă cu schimbarea continuă în abordarea învăţării şi sunt nevoiţi să înveţe „cum să se descurce cu schimbarea”.

Prima menţiune în AT despre cultura şi educaţia românească a fost făcută de către Roger Day, care a fost impresionat de copiii instituţionalizaţi din România şi care s-a mutat în România împreună cu soţia sa. În acelaşi timp, două grupuri de formare în AT s-au format în România, unul în Timişoara şi celălalt în Bucureşti. Au trecut deja 26 de ani de la Revoluţie. A fost o perioadă dificilă şi se pare că lucrurile s-au blocat. A fost o perioadă de declin economic şi furtuni sociale. Mulţi oameni au emigrat în alte ţări. Familii au fost distruse şi cei care au rămas trebuie să lupte cu sărăcia şi cu vechile mentalităţi. Cu toate acestea, oamenii au fost obligaţi să se confrunte cu o nouă „problemă”, evoluţia foarte rapidă a tehnologiei şi era internetului. În câţiva ani, telefoanele mobile, tehnologia şi internetul au „explodat”. Calea tradiţională de a educa copiii a devenit învechită. Cei mai receptivi la toate aceste schimbări au fost copiii. În câţiva ani, elevii din ciclurile inferioare ale şcolii au devenit neînţeleşi de elevii din ciclurile superioare. Aceasta a creat o breşă între generaţii. Profesorii au devenit obosiţi de reformele introduse rapid şi cu eficienţă redusă. Mulţi oameni s-au înstrăinat şi nu îşi găsesc locul pentru a trăi în siguranţă. Şi… ei vin foarte frecvent în psihoterapie.

AT a fost primit de către adulţii din România cu entuziasm şi curiozitate. Filozofia AT este similară cu ceea ce oamenii şi-au dorit pentru a fi liberi. Din păcate, pregătirea pentru psihoterapia AT s-a dovedit a fi scumpă, consumatoare de timp şi cu eficacitate redusă. În acest atelier de lucru voi prezenta evoluţia celor două grupe de pregătire în AT pe o perioadă de 16 ani şi voi propune o discuţie deschisă despre cum să abordăm schimbarea, folosind învăţarea transformaţională în pregătirea AT din România.